de astrolog Rodica Purniche

Este posibil ca 2011 să ne găsească răniţi, fără speranţă, speriaţi de lipsa de perspectivă dar tocmai în aceste condiţii, în răul pe care de secole l-am acceptat să existe şi care ne-a alterat conştiinţa spirituală, se află şi propria noastră salvare. 2010 pare să fi fost paharul cu doza cea mai mare de otravă socială şi probabil că am ieşit epuizaţi din acest an nu pentru că viaţa a părut mai imposibilă ca oricând, ci pentru că noi am ajuns să avem astăzi neîmpliniri şi aripi frânte mai mult şi mai multe ca niciodată.

Dezastrul ecologic, deteriorarea stratului protector de ozon, genocidul alimentar mondial, ingineria genetică scăpată de sub control sau controlată de către minţi diabolice, experienţele nucleare şi violenţele de proporţii satanice sunt cele care au rănit adânc fiinţa sublimă a planetei dăruite nouă de către Dumnezeu, consemnând astfel îndeplinirea tuturor profeţiilor care ne-au fost lăsate moştenire de veacuri şi milenii. Numărul Fiarei este prezent pe orice produs comercial şi Fiara însăşi rânjeşte sub mii de chipuri în reclame sau şuieră în orice mesaje subliminale malefice. Nu este de mirare că, pe zi ce trece, a treia profeţie de la Fatima, ascunsă inclusiv acum, într-al doisprezecelea ceas, de către Biserică, este pe pragul de a se adeveri, în momentul în care nimeni nu va mai avea niciun dram de timp să facă ceva pentru salvarea noastră.

Şi totuşi, aşa cum arată astrograma la momentul Anului Nou, Dumnezeu încă vrea să ne ofere o şansă, încă mai are răbdare. Posibilele cataclisme planetare încă mai pot fi evitate sau ridicate de către Graţia Divină dacă  ne vom ruga fierbinte să fim iertaţi. Orientarea spontană către mila cerească, invocarea sau apelarea colectivă a acestei Graţii, programele spirituale planetare sunt unica şi cea mai eficientă salvare a rasei umane.
Faţă de această urgenţă, faţă de această singură acţiune uriaşă, realizată constant, la scară planetară, viaţa ar putea deveni un calvar sau chiar o pedeapsă pentru cei foarte puţini ce vor supravieţui tuturor urgiilor. Ne mulţumim a aminti ca NASA a confirmat deja, în primăvara lui 2010, amplificarea fără precedent a activităţii solare. Termenul-limită pe care NASA l-a stabilit a fost 2013, dar acest fapt se poate petrece absolut oricând: explozii cumplite ar putea să apară fulgerător, distrugând sistemul energetic mondial, toate acumulatoarele şi reţelele electrice, planeta fiind condamnată să rămână fără curent electric, în beznă, pentru cel puţin doi ani. În acest moment, când deopotrivă profeţiile, oamenii de ştiinţă şi cercetătorii au ajuns la acelaşi adevăr, doar proştii ar mai considera că Cerul nu există şi că iadul este o simplă metaforă, dormind liniştiţi “somnul cel de moarte”.

Alături de a treia profeţie de la Fatima, făcută în 13 octombrie 1917 (stil vechi), există şi multele profeţii despre viitorul spiritual al României şi despre centrul spiritual al planetei care va fi pe acest teritoriu. Asta ne face să credem că Dumnezeu încă mai are un dram de răbdare, iar noi încă ceva timp la dispoziţie să ne rugăm şi să ne integrăm în programele spirituale planetare care deja există şi al căror rol, în afară de angrenarea la unison a oamenilor, este acela de a aduce alături şi a pune la un loc toate mişcările, căile şi şcolile spirituale autentice, făcând din ele o unică forţă spirituală în acţiune.

Intervalul 1 ianuarie – 31 martie poate fi dificil, marcat de multe răutăţi omeneşti, restrictiv, ca şi cum ne-ar împărţi în “cei cu Dumnezeu” şi “cei fără Dumnezeu”. Totuşi, luna februarie animă speranţa unităţii spirituale, mijlocul anului (lunile iunie şi iulie) ar putea fi marcat exact de această trezire spirituală mondială, oamenii putând fi fie bulversaţi, fie dinamizaţi de revelaţii spirituale ce vor aduce la lumină foarte multe adevăruri divine. Anul 2011 însă va avea cea mai mare intensitate în intervalul 1 octombrie – 31 decembrie, când ne putem aştepta la evenimente colective de proporţii, la conflicte mocnite de putere care vor fi date în vileag şi, mai ales, la tulburări etnice în toate părţile lumii, fie pentru că popoarele doresc să-şi refacă integritatea naţională, fie că ele, dimpotrivă, vor conştientiza că sunt ameninţate cu deznaţionalizarea.

De altfel, alături de problema religioasă, se conturează şi o problemă etnică foarte importantă. Practic, aproape toate marile popoare ale planetei sunt în bejenie. Nici o etnie nu mai este la ea acasă. Oameni de toate naţiile sunt în toate cele patru vânturi. O omenire pestriţă există peste tot şi nicăieri, şi asta poate da naştere la probleme foarte grave absolut peste tot, consecinţa fiind o decizie spontană a marilor grupuri etnice să se întoarcă la patria-mamă, să-şi reafcă şi să-şi protejeze fiinţa naţională.
“Cineva” a acţionat cu bună ştiinţă în ultima jumătate de secol să se ajungă aici, într-o situaţie care capătă deja aspectul unui conflict planetar. În basme i se spune “lupta dintre Bine şi Rău”. Iar noi ştim că Binele învinge întotdeauna, însă, dacă vă mai amintiţi, cel ce luptă în numele Binelui Îl are de partea sa pe Dumnezeu. Ne-am întors, aşadar, de unde am plecat: “secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”. Noi spunem că va fi ceva mai mult, adică: “SECOLUL XXI VA FI SPIRITUAL SAU NU VA FI DELOC!”

2011 ESTE, DECI, ANUL ÎN CARE ALEGEM SĂ-L AVEM PE DUMNEZEU DE PARTEA NOASTRĂ.

Despre un posibil război și rolul presei în 2011

O altă chestiune despre care vorbesc, de asemenea, toate profeţiile, este aceea că România va trece printr-o baie de sânge datorită unui război la care nu va participa, dar din cauza căruia va fi traversată de trupe militare ce vor cauza adevărate dezastre. Conflictul dintre Iran şi Statele Unite ameninţă să afecteze grav Europa răsăriteană şi, mai ales, România, care se vede astfel implicată într-un război care nu e al ei şi în care ea nu are niciun interes.

Referitor la această chestiune – la posibilitatea unui război care să fie încă o rană vie în carnea acestui popor – astrograma întocmită pentru 1.01.2011, 00h00, 26E06/44N24 (+2:00 GMT) atrage atenţia, prin relaţia foarte dinamică dintre Marte şi Saturn, că noul an calendaristic avertizează România supra unor duşmani puternici şi forţe militare care pot ocupa teritoriul naţional, sau care chiar au pus la cale deja programe politice de asuprire ori de colonizare a ţării. La mijlocul anului 2010, se discuta în cercurile politice europene ca statele insolvente (care se confruntă cu probleme  bugetare mari) să fie forţate să accepte o guvernare externă care să le decidă politica economică, scopul real urmărit fiind însă acela ca astfel de state să-şi piardă suveranitatea. Dacă la toate nenorocirile îndurate din 1990 încoace o adăugăm şi pe aceasta, avem de ce să simţim fiori pe şira spinării când ne gândim la ziua de mâine şi la viitorul acestui popor.

Ne rămâne unica soluţie, cea discutată mai sus, să alegem să-L avem pe Dumnezeu de partea noastră, şi să credem în rezerva naţională de inteligenţă şi de regenerare a ţării. Ultimele trei luni ale lui 2011, intervalul 1 octombrie – 31 decembrie, sunt cele mai fierbinţi. În acest interval se poate petrece o minune care să zgâlţâie Cerurile sau un dezastru care să pună naţiunea noastră sub semnul întrebării. Fie România va fi distrusă din interior pentru o perioadă lungă de timp, fie ea va renaşte din propria-i cenuşă.

La răul de pe urmă sau la Binele suprem, în 2011, cea mai mare greutate o va avea presa, infinit mai înrobită în clipa de faţă decât strămoaşa ei comunistă, în sensul că ea va constitui surpriza anului – ori va deveni pârghia prin care, fără ruşine şi fără măsură, cercurile de orientare satanică îşi vor afirma crezul, ori, dimpotrivă, va alege să fie, cu orice preţ, alături de poporul pe care l-a minţit şi l-a manipulat fără milă din 1989 încoace. Iată de ce, la momentul redactării acestor rânduri, ne întrebăm nu cum, ci dacă vom avea Sărbători de iarnă creştineşti în 2011, ţinând cont că decembrie reprezintă un moment de răscruce, atât pentru fiecare dintre noi ca fiinţe umane, atât pentru noi ca naţiune, cât şi pentru noi ca rasă umană.

.

Postul alimentar are virtuţi preventive, purificatoare şi vindecătoare

de Melania Radu

Motto: „Cu cât hrăniţi mai mult şi cum nu trebuie un bolnav,
cu atât mai mult îi dăunaţi.” – Hypocrate

Postul, adică repausul alimentar complet sau parţial, este unul dintre tratamentele cele mai vechi şi mai eficiente din câte există. Acesta depăşeşte ca putere de vindecare toate celelalte procedee cunoscute, acţiunea sa dovedindu-se prin experienţă a fi nu numai lipsită de orice pericol, ci chiar salvatoare în multe situaţii. Aceasta datorită faptului că postul acţionează direct asupra cauzei bolii, ajungând chiar să o vindece, dacă postul este ţinut suficient timp.

Principalele efecte ale postului sunt acelea de repaus al întregului tub digestiv, de facilitare a unor procese şi schimburi interne, de eliminare a reziduurilor metabolice şi de purificare a întregii fiinţe. Cercetări ştiinţifice recente arată că postul are inclusiv puternice virtuţi antioxidante.

Când vorbim despre post ne referim, în principal, la postul negru, repausul alimentar complet realizat într-un anumit interval de timp în care nu se mănâncă nimic şi se bea doar apă. Postind o zi pe săptămână – aceasta fiind o frecvenţă optimă pentru practicarea postului alimentar total – îi oferim corpului timpul necesar pentru regenerare şi purificare. Folosirea apei, cel puţin 1,5 litri în 24 de ore, este obligatorie pentru a evita deshidratarea corpului şi blocajul renal. Cei care se simt devitalizaţi în timpul postului sau după aceea vor trebui să bea mult mai multă apă decât de obicei (chiar 3 sau 4 litri). Cel mai bine este să ţineţi post începând din seara zilei precedente zilei de post şi ieşind din post numai în dimineaţa zilei următoare – altfel spus, ziua de post nu se termină seara, după 24 de ore de la ultima masă!

Acest tip de post este indicat drept cură de dezintoxicare, fiind terapia cea mai puternică şi cu efectele cele mai rapide, atât pentru vindecarea trupului, cât şi a sufletului, reprezentând deci o modalitate esenţială nu doar pentru vindecare, ci şi pentru transformarea fiinţei umane. Practic, putem spune că postul acţionează la nivelul tuturor structurilor fiinţei, începând cu cele subtile şi, prin rezonanţă, are efecte puternice şi la nivel fizic.

Postul, un subiect la modă în lumea ştiinţifică

Postul alimentar, înţeles ca post negru, a ajuns în ultimii 5-10 ani să capteze treptat şi atenţia cercetătorilor. Posibilele aspecte psihologice şi spirituale ale postului alimentar reprezintă încă un mare mister pentru lumea medicală ştiinţifică, la acestea concurând şi sărăcia modalităţilor actuale de cuantificare şi monitorizare a unor procese mai puţin concrete. Deşi enigmele lui nu au fost încă elucidate complet, este unanim acceptat că postul alimentar are un efect anti-îmbătrânire şi reduce riscul de dezvoltare a unor stări patologice.

Ştiinţific, se atestă că omul poate trăi fără hrană până la 100 de zile, rezervele interioare depozitate în organism pentru cazuri de nevoie fiind suficiente pentru a-i întreţine viaţa, fără hrană din afară, pe toată durata unei boli obişnuite. Sunt numeroase exemplele celor care au ţinut post negru timp de 40 de zile pentru a se vindeca astfel de boli foarte grave ori pentru a se apropia de Dumnezeu.

Nutriţie şi longevitate

Legătura dintre tipul de nutriţie şi longevitate este menţionată încă de la începuturile istoriei umanităţii. În antichitate, excesele alimentare erau considerate a fi cauza tuturor bolilor, având în acelaşi timp reputaţia de a scurta viaţa, în timp ce moderaţia în alimentaţie reprezenta una dintre „regulile de aur” ale oricărei strategii terapeutice.

Un obicei tradiţional având drept scop menţinerea stării de sănătate, încă practicat în Orient, este acela de a te „ridica de la masă pe jumătate flămând” sau altfel spus, cu stomacul numai pe jumătate plin. Nutriţioniştii moderni subscriu la acest punct de vedere, considerând supraalimentaţia ca unul dintre motivele apariţiei unor afecţiuni, inclusiv a obezităţii.

Hrană pură şi hrană impură

Orice aliment, chiar dacă este natural, lasă în organism unele reziduuri. Atunci cand mâncăm, organismul absoarbe ceea ce îi este necesar din mâncare, apoi încearcă să se debaraseze de resturi. El nu poate face această eliminare eficient atunci când este mai mereu supraîncărcat sau când – aşa cum este de cele mai multe ori cazul – mâncarea pe care i-o oferim este greu digerabilă. Reziduurile se acumulează atunci în diferite organe, dar mai ales în intestine, unde putrezesc, fiind astfel o sursă de dezechilibru şi boală pentru întreaga noastră fiinţă.

Tradiţional, se vorbeşte despre hrană „pură” (cea care este benefică organismului nostru din toate punctele de vedere) şi hrana „impură” (cea care ne dăunează, indiferent de motiv). Aceste apelative nu se referă nicidecum la faptul că alimentele sunt spălate sau curăţate, ci se referă la calitatea lor. Cum putem distinge hrana pură de cea impură? Hrana care putrezeşte repede şi lasă multe reziduuri în organism nu este considerată pură, chiar dacă este preparată din ingrediente bine spălate şi corect preparate. Un exemplu de hrană pură îl constituie alimentele care rămân proaspete mult timp, cele care sunt aproape integral absorbite de organism fără a lăsa decât puţine reziduuri, fructele şi legumele coapte natural, care sunt pline de energie solară.

Corpul emite semnale care arată necesitatea purificării

Importanţa acţiunilor de purificare şi dezintoxicare este prea puţin înţeleasă şi pusă în aplicare, astfel încât corpul este obligat adeseori să se ocupe singur de aceasta, folosind „mecanismele de urgenţă”. Avem uneori din senin febră, ne curge nasul, apar erupţii cutanate. Toate acestea nu reprezintă altceva decât mijloace naturale de purificare la care organismul apelează când e forţat de împrejurări. Persoanele care au febră au aproape automat tendinţa de a posti, adică nu simt nevoia să mănânce, şi acest lucru este chiar salutar atunci, deoarece se ştie că procesele digestive duc la ridicarea temperaturii corporale.

Este important să ţinem periodic o zi de post, mai ales atunci când remarcăm că reziduurile eliminate prin intestine şi prin transpiraţie au un puternic miros neplăcut. Atunci putem fi siguri că suntem ori urmează să fim bolnavi, chiar dacă boala nu s-a manifestat încă, fizic sau psihic. Mirosul şi secreţiile corporale depind foarte mult de hrana pe care o consumăm, dar şi de stările psihice prin care trecem. Dacă ne vom urmări cu atenţie, vom observa că atunci când suntem anxioşi sau supăraţi, furioşi sau geloşi, mirosul corporal se schimbă, devenind neplăcut. Mirosul unei persoane este revelator pentru starea sa de sănătate şi, susţin iniţiaţii, chiar pentru nivelul ei de evoluţie spirituală.

Postul declanşează mecanismele de purificare ale organismului

Acţiunea naturală de eliminare a impurităţilor din organism poate fi însoţită la începutul postului de unele fenomene mai puţin plăcute: pot apare dureri de cap, palpitaţii, senzaţii de leşin. Toate acestea sunt de fapt semne bune, care arată că tocmai ne eliberăm de o mare cantitate din impurităţile acumulate. Cei care se simt tulburaţi când postesc sunt tocmai cei care au cea mai mare nevoie să ţină post.

Atitudinea înţeleaptă în această situaţie este aceea de a aştepta cu răbdare să se încheie acţiunea naturală de eliminare a toxinelor. Este importantă încrederea în transformările binefăcătoare pe care postul le va produce în fiinţa noastră. În scurt timp disconfortul va dispărea făcând loc unei stări de bine şi de linişte interioară. Devenim mai uşori şi mai fericiţi. Aceasta pentru că prin post se elimină chiar şi reziduurile karmice, adică urmele lăsate în fiinţa noastră de greşelile pe care le-am săvârşit în această viaţă ori în cele anterioare, încălcând legile universale ale firii.

Revenirea la alimentaţia obişnuită se face treptat

Pentru a menţine cât mai mult timp starea de bine pe care ne-o aduce postul e bine să fim prevăzători şi în momentul revenirii la regimul alimentar obişnuit. La prima masă după un post de 24 de ore cel mai bine e să mâncăm o salată de fructe sau legume crude şi să evităm alimentele mai grele (lactate, uleioase) pe care le putem consuma după 2-3 ore. Dacă postul (negru) este mai îndelungat, revenirea la alimentaţia obişnuită trebuie făcută gradat, în acelaşi număr de zile cât a durat şi postul, începând cu supe foarte diluate, în care s-au fiert anumite legume sau cereale (de obicei morcov şi orez). George Bernard Shaw, celebrul scriitor englez care era adept al dietei vegetariene, spunea: “Orice prost poate să ţină post, dar numai un înţelept reuşeşte să procedeze corect la revenirea din post.”

Un post negru mai lung de trei zile este bine să fie făcut sub supravegherea unui medic naturist. Postul negru nu este recomandat persoanelor subponderale, cu o vitalitate scăzută, hipotensive, cu carenţe grave de minerale şi vitamine. În aceste cazuri, sunt de preferat curele cu sucuri de legume şi fructe.

Postul ca modalitate de transformare a fiinţei umane

De-a lungul istoriei civilizaţiei umane, postul alimentar a fost investit cu valenţe curative nu numai în ceea ce priveşte corpul fizic, dar şi psihicul, sufletul şi chiar spiritul, fiind un element central al majorităţii religiilor: creştinism, hinduism, budism, iudaism, islamism etc. Practica postului alimentar, se afirmă în textele antice ale omenirii, te învaţă autocontrolul global al fiinţei pornind de la supunerea şi educarea senzaţiei de foame. Dacă învăţăm să ne abţinem de la hrana fizică învăţăm să ne abţinem şi de la sentimente, gânduri şi tendinţe negative. Astfel ne redobândim ori ne păstrăm puritatea şi libertatea.

„Şi nu uitaţi că fiecare a şaptea zi este sfântă şi închinată lui Dumnezeu. Timp de şase zile hrăniţi-vă trupul cu darurile Mamei Pământeşti, dar în a şaptea zi sfinţiţi-vă trupul pentru Tatăl vostru Ceresc. Şi într-a şaptea zi nu mâncaţi mâncare pământească, ci trăiţi numai din cuvintele lui Dumnezeu. Şi fiţi toată ziua cu îngerii Domnului în Împărăţia Tatălui Ceresc. Şi în a şaptea zi lăsaţi îngerii lui Dumnezeu să clădească Împărăţia Cerurilor în trupul vostru, aşa cum voi munciţi şase zile în Împărăţia Mamei Pământeşti. Şi nu lăsaţi mâncarea să tulbure munca îngerilor în trupul vostru în timpul celei de-a şaptea zi. Şi Dumnezeu vă va da viaţă lungă pe Pământ, ca să puteţi avea viaţă lungă în Împărăţia Cerurilor. Pentru că vă spun cu adevărat, dacă nu mai vedeţi nici o boală pe pământ, veţi trăi veşnic în Împărăţia Cerurilor.” (Evanghelia Păcii după Ioan)

Corelaţii astrologice

Postul negru realizat într-o anumită zi a săptămânii ne pune în rezonanţă cu influxul subtil astral al planetei care influenţează în mod predominant ziua respectivă. Efectuarea cu regularitate a postului în aceeaşi zi a săptămânii duce în timp la asimilarea în fiinţa noastră a aspectelor benefice corespunzătoare respectivei sfere de forţă şi influenţă planetară. De exemplu: postul negru de marţea (zi aflată sub influenţa subtilă planetară a lui Marte) amplifică masculinitatea şi ajută la eliminarea situaţiilor de viaţă ce implică violenţa; postul negru ţinut miercurea (zi aflată sub influenţa subtilă planetară a lui Mercur) permite obţinerea succesului material; postul negru de vinerea (zi aflată sub influenţa subtilă planetară a lui Venus) favorizează asimilarea aspectelor ce ţin de iubire, armonie, frumuseţe, pace lăuntrică şi fericire; postul negru de duminica (zi aflată sub influenţa subtilă a Soarelui) solarizează şi purifică, arde karma negativă acumulată, favorizează apropierea de Dumnezeu. Pentru a ajunge la efectele dorite este necesar să ţinem post cu regularitate în aceeaşi zi a săptămânii; după 3-4 luni efectele încep să se facă simţite, iar după doi ani se obţine o stabilizare a lor.

.

Masculinitatea în ansamblul său, în totalitatea ei, este dată de trei aspecte fundamentale ale unui bărbat, ea fiind, aşa cum am menţionat în discuţia asupra feminităţii, fie un tot unitar, fie o expresie cu predominanţe sau manifestată disonant, în sensul că una sau alta dintre componente tinde să fie excesivă sau deficitară.

Astfel, în cazul unui bărbat vorbim despre aspectul solar, care indică mai degrabă comportamentul de tip social al nativului, felul în care el îşi asumă condiţia de bărbat în calitate de soţ şi de fiinţă umană profesional integrată.

În aceste condiţii, pentru o nativitate masculină, Soarele indică tipul de relaţii „exterioare” pe care nativul le poate avea cu femeia pe care o iubeşte, cu familia, cu societatea. Într-un sens strict individual, Soarele indică, de fapt, tipul de „casnic” pe care nativul tinde să-l manifeste sau să-l exprime de-a lungul întregii sale vieţi.

Un al doilea nivel reprezentativ pentru un bărbat este aspectul său marţian, care indică mai degrabă comportamentul său de tip „privat”, strict particular, tipul erotic specific atât în relaţie directă cu el însuşi cât şi în relaţie directă cu femeile.

Locul lui Marte în Semn şi Casa reprezintă nevoile şi reacţiile lui afective şi sexuale.

În fine, un al treilea nivel reprezentativ pentru un bărbat este aspectul saturnian, care indică deopotrivă comportamentul social şi cel spiritual (atitudinea interioară – conştient manifestată sau nu – faţă de nivelul spiritual). Este musai să avem în vedere acest aspect, deoarece bărbaţii, prin definiţie mai emisivi decât femeile şi cu o forţă structural-conducătoare considerabilă în raport cu ele, sunt responsabili de destinul istoric, naţional al unui popor.

Cine vrea să îngenuncheze sau să distrugă o societate, distruge înainte de toate arhetipul masculin divin. Acest arhetip constituie germenele de dumnezeire care a fost dat fiinţei umane, pentru a duce, dintr-o etapă istorică în alta, modelul celest. Distrugerea monarhiei înseamnă, simbolic vorbind, distrugerea centrului divin al societăţii omeneşti şi „legalizarea” anarhiei.

 A pune o grupare într-o funcţie supremă de conducere, a înlătura monarhul şi, odată cu el, eminenţa sa cenuşie care este marele preot, înseamnă, în realitate, o detronare directă a lui Dumnezeu din centrul vieţii noastre. Din acel moment, modelul terestru s-a rupt de modelul celest şi conducerea politică a popoarelor şi-a început etapa de satanizare.

Revenind la subiectul nostru, concluzionăm aşadar că locul lui Saturn în Semn şi Casa într-o nativitate masculină indică tipul de spiritualitate caracteristic pentru bărbatul respectiv, care îi influenţează mai mult sau mai puţin direcţia evolutivă (ea poate fi mistică sau atee, ascetică sau în mod conştient social-spirituală, împăcată sau nu cu sensul vieţii, integrând sau nu în evoluţia lui sau refuzând total dimensiunea erotică şi importanţa sexualităţii).

Spunem aşadar că cele trei planete sunt indicatori preţioşi pentru masculinitatea noastră interioară atunci când punem în discuţie o nativitate masculină. Avem de studiat – dacă ne preocupă aşa ceva – poziţia în Semn şi Casă pentru Soare, Marte şi Saturn precum şi relaţiile dintre ele. Relaţiile fiecăreia cu celelalte planete pot constitui, de asemenea, informaţii suplimentare pentru tipul de masculinitate pe care el îl reprezintă, iar dacă una dintre cele trei planete este neaspectată, atunci analiza temei merită o atenţie deosebită.

Soarele neaspectat indică de cele mai multe ori o paternitate necontrolată sau dificil de conştientizat, o dependență deloc sănătoasă faţă de funcţia socială pe care nativul e posibil să o aibă (mai ales în cazul unei funcţii de conducere), obsesia lui de a parveni cu orice preţ, dificultăţi sociale de diverse feluri dar şi posibile probleme de sănătate.

Marte neaspectat tinde să indice un erotism adeseori dificil de exprimat într-o manieră armonioasă sau greu de controlat, posibile rigidităţi afective sau, dimpotrivă, o afecţiune manifestată impulsiv, grosolan, precum şi – dacă poziţia în tema este susţinută de Semn, de Casă sau de ambele – o sexualitate în exces sau în deficit – deci problematică în ambele cazuri.

Saturn neaspectat tinde să atragă atenţia asupra posibilelor probleme sociale generate de lipsa de responsabilitate sau de dificultatea nativului de a accepta legile şi autorităţile de orice fel din viaţa noastră (tatăl, profesorul, şeful, forţele de ordine, forţele militare, forţele politice, autoritatea religioasă, Maestrul spiritual, Divinitatea); toate aceste chestiuni, traduse într-un conflict interior – conştientizat sau nu – dintre mentalităţile timpului şi aspiraţiile unui bărbat, pot genera adeseori şi confuzii grave faţă de acceptarea, înţelegerea şi practicarea sexualităţii în aspectul său normal.

În situaţia în care el are un nivel de conştiinţa ridicat, este nevoie de consultarea mai multor factori existenţi în tema natală, pentru a înţelege dacă el este o reală forţă spirituală benefică sau dacă nu cumva el este înclinat către corupţie şi dornic de a-şi impune puterea prin poziţia (autoritatea) socială sau cunoaşterea spirituală dobândită.

La acest mic subpunct, practica astrologică a evidenţiat că, în general, cuadratura Soare-Saturn indică un bărbat cu dificultăţi mari de integrare socio-profesională datorită unui orgoliu (spiritual) considerabil şi, în mod particular, secreţii sexuale diminuate (puţin lichid de lubrifiere sau predispoziţia către sterilitate), în vreme ce cuadratura Marte-Saturn indică o posibilă karmă sexuală ce poate merge de la dizarmonia corpului fizic până la dificultăţi de natură genitală (erecţie problematică, apetit erotic fluctuant, manifestări erotice disonante, ce pot merge de la ascetismul cel mai sever până la sexualitatea cea mai deşănţată, afecţiuni dermato-venerice greu diagnosticabile sau chiar greu tratabile).

Un alt criteriu de analiză a tipologiei erotice este relaţia dintre cele trei, de care ne-am ocupat mai sus numai din perspectiva aspectului bine definit de cuadratură. Când folosim noţiunea de „relaţie” avem în vedere însă nu aspectul matematic direct, care respectă orbul admis, ci relaţia generală a planetelor aflate în Semnele zodiacale.

Din practică astrologică directă reiese faptul că planetele „masculine” – dacă este să numim convenţional aşa, numai aici, în acest capitol, cele trei planete – aflate în relaţie de semisextil (adică în Semne zodiacale alăturate), cuadratură, inconjunctie (adică în Semne zodiacale aflate la 150 de grade) şi opoziţie denotă o masculinitate conflictuală, aflată într-o permanentă căutare şi dornică de o împlinire reală, concretă.

De exemplu, Soarele în Semnul zodiacal Vărsător şi Marte în Semnul zodiacal Capricorn (aspectul de semisextil) sau Rac (aspectul de inconjunctie), indiferent de relaţia fiecăreia cu Saturn, indică o masculinitate conflictuală, impulsivă, care poate merge disonant când pe o modalitate de expresie, când pe alta. Dacă şi Saturn este în aspect conflictual cu una dintre aceste planete, atunci expresia masculinităţii poate lăsa de dorit în multe privinţe.

„Calitatea” planetelor masculine este şi ea importantă. De exemplu, indiferent de aspectul dintre ele, dacă Soarele este puternic în temă (să zicem că într-unul dintre Semnele lui favorabile precum domiciliul sau exaltarea) iar Marte într-unul dintre Semnele detrimentului său, atunci nativul va manifesta în mod excesiv calitatea sa „socială” şi va neglija aproape în totalitate aspectul său de amant.

Poziţia lui Saturn poate amplifica sau diminua acest lucru. Dimpotrivă, Marte puternic şi Soare afectat sau slăbit indică o masculinitate prea puţin „adaptată” la cerinţele sociale ale vieţii, dar cu o expresie erotică demnă de luat în seamă, mai ales dacă Saturn aspectează în mod armonios spaţiul marţian.

Bărbaţii care au în Semnul zodiacal Scorpion una dintre planetele transpersonale, Neptun, Uranus, Pluto, par a avea calităţi afective, erotice şi spirituale reale, lor revenindu-le tocmai de aceea obligaţia de a se cunoaşte foarte bine şi de a conştientiza ceea ce sunt, pentru a-şi împlini plenar propria masculinitate pe toate planurile. În cazul lor, orice dizarmonie sexuală tinde să afecteze, adeseori chiar mai mult decât la oricine altcineva, viaţa în general şi sănătatea în special.

Casele astrologice în care se află la momentul naşterii planetele masculine indică, la modul general, domenii de viaţă în care nativul respectiv îşi va manifestă mai mult sau mai puţin conştient calităţile sale paterne, afective şi erotice, spirituale. Din practica astrologică directă reiese că sunt de luat în consideraţie nativităţile masculine în care Soarele şi/sau Marte ocupă Casele unghiulare (mai ales Casele a X-a şi a VII-a) iar Saturn una dintre Casele de finalitate (a IV-a, a VIII-a, a XII-a) şi, în anumite cazuri, Casa a V-a.

Aspectele astrologice importante realizate de planetele transpersonale cu planetele masculine mai ales în Casele a IV-a, a V-a, a VII-a şi a VIII-a trebuie interpretate cu atenţie şi înţelepciune, mai ales dacă aceste planete masculine sunt şi guvernatori sau co-guvernatori ai Casei a VIII-a, pentru că acolo e posibil să avem o natură erotică specială, care trebuie ajutată să se înţeleagă şi să se accepte aşa cum se cuvine, propria sa sexualitate putând fi, de la un anumit moment dat al vieţii încolo, o reală sursă de sănătate şi împlinire. În viaţa tuturor sexualitatea are un rol imens dar, în cazul unor astfel de naturi, ea poate fi realmente decisivă.

 

.

articol de Rodica Purniche

Feminitatea, în ansamblul sau în totalitatea ei, este dată de trei aspecte fundamentale ale unei femei, ea fiind, fie un tot unitar, fie o expresie cu predominanţe sau manifestată disonant, în sensul că una sau alta dintre componente tinde să fie excesivă sau deficitară.

Astfel, în cazul unei femei vorbim despre aspectul lunar, care indică mai degrabă comportamentul de tip social al nativei, felul în care ea îşi asumă condiţia de femeie în calitate de soţie şi mamă şi, uneori, de fiinţă profesional integrată. În aceste condiţii, pentru o nativitate feminină, Luna indică tipul de relaţii „exterioare” pe care nativa le poate avea cu bărbatul pe care îl iubeşte, cu familia, cu societatea. Într-un sens strict individual, Luna indică, de fapt, tipul de „casnica” pe care nativa tinde să-l manifeste sau să-l exprime de-a lungul întregii sale vieţi.

Un al doilea nivel reprezentativ pentru o femeie este aspectul său venusian, care indică mai degrabă comportamentul de tip „privat”, strict particular al nativei, modul ei erotic specific de comportament, atât în relaţie directă cu ea însăşi, cât şi în relaţie directă cu bărbaţii.

În anumite condiţii, locul lui Venus în Semn şi Casă mai poate spune dacă nativa respectivă are sau nu o relaţie mai specială cu femeile, în sensul că ea este mai mult sau mai puţin deschisă faţă de amorul cu femeile. Cu alte cuvinte, Venus indică tipul de „amanta” pe care nativa tinde să-l manifeste sau să-l exprime de-a lungul întregii sale vieţi.

În fine, un al treilea nivel reprezentativ pentru o femeie este aspectul ei neptunian, care indică mai degrabă comportamentul de tip spiritual sau atitudinea interioară – conştient manifestată sau nu – faţă de nivelul spiritual. Este musai să avem în vedere acest aspect, deoarece femeile, prin definiţie mai receptive decât bărbaţii şi cu o forţă educativă considerabilă în raport cu ei, sunt păstrătoarele tradiţiei şi spiritului naţional al unui popor.

Cine vrea să ducă de râpă o societate, distruge înainte de toate arhetipul feminin divin. Luaţi în calcul ce s-a petrecut în secolul al XX-lea datorită mişcărilor feministe, datorită industrializării excesive, datorită controlului natalităţii, liberalizării avorturilor şi, în final, „ofertei sexuale”.

Dacă la toate acestea adăugăm modelul corporal feminin de tip „şnur” şi încurajarea sexualităţii neconvenţionale care a mers până la susţinerea trans-sexualităţii, nu ne trebuie mult ca să înţelegem în ce direcţie merge societatea umană contemporană. Nu suntem adepţii stagnării, ci doar atragem atenţia asupra faptului că lipsa de măsură ca şi de atitudine alterează calitatea actualei rase omeneşti.

Revenind la subiectul nostru, concluzionăm aşadar că locul lui Neptun în Semn şi Casă într-o nativitate feminină indică tipul de spiritualitate caracteristic pentru femeia respectivă, care îi influenţează mai mult sau mai puţin direcţia evolutivă (ea poate fi mistică sau atee, abstinentă sau în mod conştient căutătoare a unui nivel spiritual, împăcată sau nu cu sensul vieţii, integrând sau nu în evoluţia ei spirituală dimensiunea sa erotică şi importanţa sexualităţii).

Spunem aşadar că cele trei planete sunt indicatori preţioşi pentru femeia noastră interioară atunci când punem în discuţie o nativitate feminină. Avem de studiat – dacă ne preocupă aşa ceva – poziţia în Semn şi Casa pentru Lună, Venus şi Neptun şi mai ales relaţiile dintre ele. Relaţiile fiecăreia cu celelalte planete pot constitui informaţii suplimentare pentru tipul de feminitate pe care ea îl reprezintă, iar dacă una dintre cele trei planete este neaspectată, atunci analiza temei merită o atenţie deosebită.

Luna neaspectată indică de cele mai multe ori o maternitate necontrolată, o dependenţă deloc sănătoasă de familia de provenienţă a nativei, obsesia ei de a se căsători cu orice preţ şi de a avea cu orice preţ copii, dar şi dificultăţi sociale de diverse feluri.

Venus neaspectată tinde să indice un erotism adeseori greu de conştientizat sau greu de controlat, anumite rigidităţi afective sau, dimpotrivă, o afecţiune lipsită de discernământ, precum şi – dacă poziţia este susţinută de Semn, de Casă sau de ambele – o sexualitate problematică în ambele sensuri.

Neptun neaspectat tinde să atragă atenţia asupra posibilelor probleme psihice generate de lipsa de direcţie spirituală care, pentru o femeie, poate genera adeseori şi confuzii grave faţă de acceptarea, înţelegerea şi practicarea sexualităţii în aspectul său normal. În situaţia în care femeia are un nivel de conştiinţă ridicat, este nevoie de consultarea mai multor factori existenţi în tema natală pentru a înţelege dacă ea este o reală forţă spirituală benefică sau dacă nu cumva nativa respectivă este coruptibilă şi dornică de puterea manifestată prin cunoaşterea spirituală dobândită.

La acest mic sub-punct, practica astrologică a evidenţiat că, în general, cuadratura Lună-Neptun indică o femeie cu dificultăţi mari de a ierta şi, în mod particular, secreţii sexuale neplăcute, în vreme ce cuadratura Venus-Neptun indică o femeie cu dificultăţi de armonie ce pot merge de la dizarmonia corpului fizic până la dizarmonii de orice fel (şi în special de natura erotică, uneori fiind vorba despre afecţiuni dermato-venerice greu diagnosticabile sau chiar greu tratabile).

Un alt criteriu de analiză a tipologiei erotice este relaţia dintre cele trei, de care ne-am ocupat mai sus numai din perspectiva aspectului bine definit de cuadratură. Când folosim noţiunea de „relaţie” avem în vedere însă nu aspectul matematic direct, care respectă orbul admis, ci relaţia generală a planetelor aflate în Semnele zodiacale.

Din practica astrologică directă reiese faptul că planetele „feminine” – dacă este să le numim convenţional aşa, numai aici, în acest articol, cele trei planete – aflate în relaţie de semi-sextil (adică în Semne zodiacale alăturate), cuadratură, inconjuncţie (adică în Semne zodiacale aflate la 150 grade) şi opoziţie denotă o feminitate conflictuală, aflată într-o permanentă căutare şi dornică de o împlinire reală, concretă.

De exemplu, Luna în Semnul zodiacal Fecioară şi Venus în Semnul zodiacal Balanţă (aspectul de semisextil) sau Berbec (aspectul de inconjuncţie), indiferent de relaţia fiecăreia cu Neptun, indică o feminitate conflictuală, indecisă, care poate merge disonant, când pe o modalitate de expresie, când pe alta. Dacă şi Neptun este în aspect conflictual cu una dintre aceste planete, atunci expresia feminităţii poate lăsa de dorit în multe privinţe.

„Calitatea” planetelor feminine este şi ea importantă. De exemplu, indiferent de aspectul dintre ele, dacă Luna este puternică (să zicem că într-unul dintre Semnele ei favorabile precum domiciliul sau exaltarea) în temă, iar Venus într-unul dintre Semnele detrimentului său, atunci nativa va manifesta în mod excesiv calitatea sa „socială” şi va neglija aproape în totalitate aspectul său de amantă.

Poziţia lui Neptun poate amplifica sau diminua acest lucru. Dimpotrivă, Venus puternică şi Luna afectată sau slăbită indică o feminitate prea puţin „adaptată” la cerinţele sociale ale vieţii, dar cu o feminitate erotică demnă de luat în seamă, mai ales dacă Neptun aspectează în mod armonios spaţiul venusian.

Femeile care au în Semnul zodiacal Scorpion una dintre planetele transpersonale Neptun, Uranus, Pluto par a fi femei cu calităţi afective, erotice şi spirituale reale, având tocmai de aceea obligaţia de a se cunoaşte foarte bine şi de a deveni conştiente de ceea ce sunt, tocmai ca ele să atingă o împlinire plenară a propriei lor feminităţi pe toate planurile. În cazul lor, orice dizarmonie sexuală tinde să afecteze, adeseori chiar mai mult decât la oricine altcineva, viaţa în general şi sănătatea în special.

Casele astrologice în care se află la momentul naşterii planetele feminine indică, la modul general, domenii de viaţă în care nativa respectivă îşi va manifesta mai mult sau mai puţin conştient calităţile ei materne, afective şi erotice, spirituale. Din practica astrologică directă reiese că sunt de luat în consideraţie nativităţile feminine în care Luna şi/sau Venus ocupa Casele unghiulare (mai ales Casele a X-a si a VII-a) iar Neptun una dintre Casele de finalitate (a IV-a, a VIII-a, a XII-a) şi, in anumite cazuri, Casa a V-a.

Aspectele astrologice importante realizate de planetele transpersonale cu planetele feminine mai ales în Casele a IV-a, a V-a, a VII-a şi a VIII-a trebuie interpretate cu atenţie şi înţelepciune, mai ales dacă aceste planete feminine sunt şi guvernatori sau co-guvernatori ai Casei a VIII-a, pentru că acolo e posibil să avem o natură erotică specială care trebuie ajutată să se înţeleagă şi să se accepte aşa cum se cuvine, propria sa sexualitate putând fi, de la un anumit moment dat al vieţii încolo, o reală sursă de sănătate şi împlinire. În viaţa tuturor, sexualitatea are un rol imens dar, în cazul unor astfel de naturi, ea poate fi realmente decisivă.

.